Semnalam cu bucurie faptul ca si site-ul oficial de stiri al Patriarhiei Ortodoxe Romane a publicat un articol pe tema traducerii in japoneza a intelepciunii si mestesugului filocalic al Parintilor iluminati de Duhul Sfant.

In legatura cu traducerea unei astfel de lucrari intr-o limba care tinde sa devina de o destul de larga circulatie (in urma boom-ului economic japonez din ultimele decenii; si in Romania exista studii universitare de japoneza), cineva se poate intreba daca adeptii buddhismului zen si ai șintoismului – ambele „traditionale” in Japonia, dar ambele profund pagane, pantheiste – vor fi atrasi, prin simpla lectura, la Adevarul Evangheliei propovaduit numai in Biserica Ortodoxa, macar in masura in care in Europa si USA a ajuns la moda Yoga si New-Age-ul care au o platforma ideologica oriental pantheista potrivnica celor Zece Porunci (adica monotheismului) si Evangheliei? Oare vor intelege ca fara un duhovnic si fara trairea concreta in Biserica, adica trairea eclesiala, orthodoxa si orthopraxa, ascetica, nu vor putea cunoste buna mireasma a Duhului? Duhovnicul ortodox nu este un guru, dar, probabil, japonezii pot intelege mai bine decat vesticii faptul ca nu poti avea o crestere intr-o spiritualitate, arta etc fara discipolatul la un avva/parinte care sa te nasca. Sa speram si sa ne rugam fierbinte ca Duhul Sfant sa lucreze astfel incat japonezii sa inteleaga toate acestea (ar fi interesant de vazut ce studiu introductiv insoteste traducerile) si ca traducerea literaturii ascetico-mistice patristice sa nu fie o simpla vulgarizare culturala a Patristicii (de care se plangeau si veacurile trecute unii parinti duhovnicesti deoarece Filocalia, chiar si in mainile unui ortodox, poate fi periculoasa daca nu este inteleasa si traita fara povatuirea unui duhovnic priceput intr-ale rugaciunii), ci, asa cum nadajduim ca se si doreste de catre japonezii (ortodocsi?) care ingrijesc editia, un gest apostolic si profetic cu profunde reverberatii in societatea japoneza care este bombardata de modul de viata si de mai mult sau mai putin valabilele valori apusene!

Desigur, cartea a fost tradusa in primul rand spre folosul Trupului Bisericii, adica al practicantilor ortodocsi din Japonia – si sunt ceva nativi printre ei. Si, stiind ca Dumnezeu „poate face fii ai lui Avraam si din pietrele acestea”, avem nadejde ca recent incercatul popor japonez isi poate implini vocatia eshatologica (de a fi Dumnezeu „toate in toti”/ «ἵνα ᾖ ὁ Θεὸς [τὰ] πάντα ἐν πᾶσιν» / „hina ei ho Theos [ta] panta en pasin”  – cf. I Cor. 15, 28 – si nu vreo inselatoare pseudo-vocatie pan-theista) la care este chemata intrega umanitate, intreaga faptura – chiar spre rusinea culturilor care au cunoscut de mii de ani Evanghelia lui Hristos.

Iata articolul (il puteti accesa direct de pe site-ul basilica.ro al Patriarhiei facand click pe zona marcata mai sus cu rosu):

Filocalia, tradusă în japoneză

Filocalia, tradusă în japoneză

Asociaţia Japoneză pentru Studiul Creştinismului Răsăritean a anunţat recent publicarea unui nou volum din traducerea în japoneză a Filocaliei, informează pravoslavie.ru, citat de Ziarul Lumina. Cu ajutorul mai multor specialişti din cadrul asociaţiei, traducerea Filocaliei din greacă în japoneză a început din anul 2006, până acum fiind publicate cinci volume. Alte cinci volume sunt în curs de publicare, proiectul fiind coordonat de profesorul japonez Rei Hakamada, specialist în studiul teologiei Sfântului Grigorie de Palama.Colecţia de scrieri ‘Filocalia’, întocmită de Sfinţii Nicodim de la Muntele Athos şi Macarie de Corint, a fost publicată pentru prima dată la Veneţia, în 1782. De atunci a fost considerată drept baza spiritualităţii ortodoxe, iar cele 1.206 pagini ale manuscrisului original în limba greacă, care conţin opera a peste 30 de autori, au fost reeditate şi traduse în foarte multe limbi

Advertisements